Până acum, "teoriile artei" invocă un sistem de cunoaștere bazat pe standardele matematicii și logicii, dar nu sunt ferm ancorate în ele. Cu toate acestea, tocmai acest spațiu analitic al epistemologiei este cel mai potrivit pentru orice fel de "teorie": teoria artei, prin urmare, nu este arta în sine, ci examinează sistematic arta ca un sistem structurat de cunoaștere.
Acest volum include în mod specific instrumente analitice puternice, care, pentru prima dată, sunt aplicate în domeniul filosofiei estetice cu scopul de a evidenția cadrul strict în care ar trebui dezvoltată o astfel de teorie, nu de a prezenta o teorie completă a artei. Dimitris E. Lekkas, un muzician și matematician, considerat de mulți "terapeutul metodei analitice", face exact acest lucru. Înconjurat de autori care abordează problema structurării teoriilor și concepțiilor (artei) tehnice în diferite moduri, el arată calea către o astfel de teorie structurală a artei: pentru a detecta teoria, trebuie să se ofere definiții funcționale și să se pună și să se răspundă la o serie de întrebări critice, astfel încât corpul teoriei să aibă fundamente, coerență, consistență și, în măsura posibilului, completitudine.

Această carte se adresează studenților sau academicienilor care se ocupă de filosofie în general, de filosofia estetică și de epistemologie în particular, precum și muzicienilor, dar și oricui este implicat în sau iubește arta și este interesat de o abordare mai tehnică.