Pictura realizată de S. Dali de pe copertă este folosită simbolic. Spectacolul nu arată niciodată fața ontologică și privează spiritualitatea. Fața lui Hristos din pictura lui Dali nu este niciodată vizibilă. Spiritualitatea nu este ontologic vizibilă și se transformă în artă. Astfel, fața lui Hristos este ascunsă deoarece spectacolul este întotdeauna o revelație înșelătoare.
Dar tocmai în cadrul martiriului sau privării de spiritualitate, aceasta apare în dublă măreție, nu mai ca un conflict dialectic, ci ca o Întrupare obiectivă, ca golire a ontologicului, care este în același timp ultima revelație a Apocalipsei. Prin suferință și umilință, negă elementul înșelător al aparenței, dar în același timp îl redescoperă dublu în identitatea iubită a Sacrificiului Teantropic. [...]