Herodot, istoricul care a fost admirat, dar și pus sub semnul întrebării cu mare pasiune, pare să revină în prim-plan cu lucrarea sa, care dobândește - încă o dată în "istoria recepției sale" - relevanță politică.

Această colecție, care include paisprezece studii realizate de distinși filologi, încearcă, pe de o parte, să facă cunoscute aspecte de bază ale lucrării lui Herodot unui public mai larg și, pe de altă parte, să evidențieze diferitele abordări de cercetare care au fost aplicate în studiul acestei lucrări.

Compoziția "Istoriilor", structura lor, nararea însăși a lui Herodot și tehnicile sale, precum și problema recepției lor de către generațiile ulterioare sunt câteva dintre subiectele pe care această colecție încearcă să le acopere.

Acest volum se adresează atât filologilor și studenților, cât și unui public mai larg de cititori.

Textele incluse sunt:
- Arnaldo Momigliano, "Poziția lui Herodot în istoria istoriografiei"
- Henry R. Immerwahr, "Aspecte ale cauzalității istorice în lucrarea lui Herodot"
- Silvana Cagnazzi, "Cele 28 de «logoi» ale lucrării lui Herodot"
- Stewart Flory, "Cine a citit «Istoriile» lui Herodot?"
- David Bouvier, "Timpul cronologic și meteorologic în primele istorii grecești"
- Alfred French, "Relevanța și influența sa asupra narării lui Herodot"
- Hermann Strasburger, "Herodot și Atena lui Pericle"
- Paul Cartledge, "Herodot și «ceilalți»: gânduri despre imperiu"
- Rosalind Thomas, "Etnografie, dovezi și argumente în «Istoriile» lui Herodot"
- Lieselotte Solmsen, "Logoi în nararea lui Herodot a Bătăliei de la Plataea"
- John Marincola, "Naratorul herodotean și prezența sa în narare"
- Irene J. F. de Jong, "[Naratologia herodoteană]". "Structura anacronică a «Istoriilor»". "Bătălia de la Salamina (VIII. 83-96): tactici militare sau strategie narativă?"
- Pascal Payen, "Discursul istoric și structurile narative în Herodot"
- Thomas G. Rosenmeyer, "Istorie sau poezie? Cazul lui Herodot"