Întotdeauna scriu dintr-un câmp experiențial cu sinceritate și nu din vanitate și ambiție. Motivația mea interioară provine din oferire. Dar aceasta nu este atât de importantă, pentru că dacă tu, cu discernământul tău, vezi că am un motiv sau egoism, trebuie să mă întrebi și să ai încredere doar în vocea ta interioară.Dacă există câteva indicii care te atrag și ajungi la concluzia că te privesc direct, atunci acest efort are o anumită rațiune de a exista. Ar putea funcționa ca un far îndepărtat în adâncurile unei vieți întunecate, un drum incert. Ceea ce comentez, fie despre familie, unde îmi concentrez textele, fie despre religie, nu este destinat criticii negative - devin caustic - ci pentru evidențierea a două instituții de bază și importante în evoluția omului, care, din păcate, nu sunt sănătoase. 

Relația noastră cu familia și relația noastră cu Dumnezeu. Onestitatea și discernământul sunt necesare de la fiecare în parte pentru a deveni mai conștienți, astfel încât să putem vorbi după mulți ani de evoluție interioară individuală despre o Nouă Societate a Valorilor cu Omenie și Fertilitatea Adevărului ca axă. În această a treia carte din serie, care nu este în niciun caz literară sau rezultatul inspirației poetice, mă preocupă Redefinirea Iubirii.

Aceste texte specifice au fost scrise cu grijă și discreție specială din poveștile mele personale, dar și din evenimente care au vizat alte persoane. Majoritatea dintre ele funcționează ca întrebări. Ce este Iubirea? Cum o exprimăm, în ce fel o cerem, dacă este într-adevăr adevărat că în unele cazuri o folosim pentru a controla alții, pentru a domina și a șantaja emoțional pe cei care ne iubesc, sau și pentru a le permite să facă același lucru cu noi. Cât de mult ne influențează părinții în exprimarea iubirii? Ce motive și interese se ascund în relațiile noastre personale cu pretextul acestei emoții unice? Este iubirea o modalitate de a Există? Motivul pentru care trăim;