O definiție universală și atemporală a muzicii nu a fost dată până acum - prin diversele încercări de a defini și versiunile rezultate, se poate observa evoluția percepțiilor despre esența și funcția fenomenului numit muzică.
Cuvântul muzică are aceeași rădăcină ca și cuvântul muza, care provine din combinarea cuvintelor mons (= munte) și ja (= zeiță). În dialectul doric, cuvântul "muza" se găsește în forma "mosa", care provine de la verbul "mo" (= a căuta, a explora). Muzele erau în principal închinătoare în Helicon, de unde au preluat și numele Heliconiade. Conform lui Plutarh, prima Sibylă a fost hrănită de Muze. Se credea că Sibilele erau inspirate de Apollo și din acest motiv au dobândit abilitatea de a prezice viitorul. Apollo, conducătorul Muzelelor (Apollo Musagetes), era zeul muzicii și divinației. Homer, referindu-se la Muze, scrie: "Căci voi sunteți zeițe, sunteți prezente, știți totul"; pan-sophia, prin urmare, este unul dintre principalele atribute ale Muzelelor. Conform lui Hesiod ("Teogonia"), Muzele erau fiicele lui Zeus și ale Mnemosynei. În ceea ce privește numărul lor, nu existau variații locale: șapte în Lesbos, opt conform pitagoreenilor. [...] (de pe pagina 15 a cărții)