Care este traiectoria istorică a social-democrației, ce include arsenalul său ideologic, cum se diferențiază de dreapta liberală și de stânga radicală, cum percepe democrația și statul de bunăstare astăzi, care sunt pozițiile sale de bază cu privire la Europa unită și globalizare, ce propune pentru protecția drepturilor individuale și sociale, cum sunt organizate partidele social-democrate în era "post-reprezentativă" și care sunt referințele lor sociale? Este suficientă dicotomia stânga-dreapta pentru a explica poziția social-democrației sau sunt necesare noi linii de diviziune pentru a defini identitatea sa?

Ce unește și ce separă social-liberalismul eurofilului Emmanuel Macron de statismul etnocentric al euroscepticului Jeremy Corbyn, social-democratul tradițional Martin Schulz de reformistul centrist Matteo Renzi? Ce colaborări politice sunt considerate "normale" și care (ar trebui să) fie considerate "anormale"? Există alianțe "profane" sau este totul permis? Care este cauza întăririi extremelor, fragmentării votului și atractivității discursului anti-establishment în democrațiile europene? Care sunt perspectivele astăzi pentru recuperarea spațiului politic care se autoidentifică ca intermediar între dreapta liberală și stânga radicală?

Promovarea identității ideologice și politice a social-democrației nu este un exercițiu teoretic luxos. Dimpotrivă, este un instrument necesar pentru livrarea discursului programatic, acțiunii politice și exercitarea puterii guvernamentale. În același timp, constituie un factor critic în procesul de responsabilizare față de cetățeni, precum și față de membrii partidelor social-democrate înșiși.