Ediția include texte ale celor trei autori și gânditori de seamă: Leo Tolstoi, Emile Zola și Alexandre Dumas fiul. Clasicul rus, luând în considerare că reflecția dezvoltată de cei doi francezi este direct legată de învățătura sa, prezintă în articolul său "Acțiunea neimpusă" discursul ținut de Zola la o întâlnire festivă a studenților, precum și scrisoarea de răspuns a lui Dumas.

Tema comună a celor trei este poziția și rolul pe care preocupările metafizice le joacă în viața oamenilor - fie sunt pur și simplu credințe mistice care își propun să aline anxietatea și frica de moarte a individului, așa cum susține pozitivistul Zola, fie sunt o nevoie interioară și inherentă care devine și mai presantă atunci când umanitatea se află în pragul dezvoltărilor critice și a schimbărilor cosmogonice.

Tolstoi, profund influențat de gândirea lui Lao Tzu, este fundamental în dezacord cu Zola și îmbrățișează viziunile lui Dumas, în același timp dezvoltând conceptul de acțiune neimpusă, un concept cheie pentru înțelegerea teoriei sale a rezistenței nonviolente.