Au trecut peste treizeci de ani de când democrația a fost restabilită în Grecia, iar în această perioadă țara a suferit schimbări semnificative. Presiunile exercitate de procesul de "europeanizare", o consecință naturală a aderării la Uniunea Europeană, au intensificat confruntările politice și au conturat un program de "modernizare", identificat în mare măsură cu prim-ministrul Kostas Simitis, care a intrat în conflict cu practicile și metodele tradiționale. În plus, au apărut noi provocări pentru societatea greacă, cum ar fi formarea unei societăți multiculturale, lipsa de încredere în vechile ideologii și estomparea vechilor diviziuni și rupturi politice. Aceste provocări au conturat o nouă dinamică politică pentru țară. Grecia se confruntă cu presiuni de a se adapta la noul mediu european, în timp ce interese și grupuri specifice se opun reformelor, limitând voința politică și capacitatea țării de a răspunde provocărilor.

Volumul prezent, o lucrare colectivă rară și extrem de interesantă despre politica și procesele decizionale din Grecia modernă, adună studii care analizează în detaliu probleme controversate, cum ar fi gradul de penetrare a politicii de "modernizare" în societatea greacă, schimbările în sistemul politic și partinic, politica externă și relațiile Greciei cu Uniunea Europeană, reformele în relațiile dintre stat și economie, sistemul de asigurări, drepturile constituționale și sistemul de sănătate. Deci, ce s-a schimbat în Grecia în ultimii treizeci de ani? Ce nu a putut fi implementat și de ce? Care au fost dificultățile politice și cine a împiedicat reformele? Ce ne rezervă viitorul?