Termenul "Mai Largul Orient" este o nouă narativă geopolitică a SUA și, ca atare, necesită o analiză atentă din partea tuturor celor care cred că "narativele" reprezintă tendințe politice - și, prin urmare, istorice - și că aceste tendințe creează "realități" care, la rândul lor, constituie o adevăr geopolitic cu rezultate tangibile și materiale, fără introduceri.

Cărțea profesorului I. Th. Mazi tratează în mod precis aceste tendințe politice și istorice din Orientul Mijlociu și factorii implicați în sistemul multi-nivel al aspectelor politico-culturale-apărare care alcătuiesc imaginea geopolitică a acestui complex geografic instabil.

Revelează cu documentație serioasă motivele creării "Frontului Reactoarelor" în intervenția anglo-americană în Irak, precum și cauzele mai profunde ale acestei intervenții. Mărturiile și probele pe care le prezintă sunt indiscutabile și provin în primul rând din surse anglo-americane și internaționale valide. Cu același spirit critic, sobru și analitic care caracterizează analiza geopolitică rece, abordează problemele de "instabilitate" în sud-estul Mediteranei, concentrându-se asupra problemei kurde, confruntării mișcării islamiste cu Occidentul și Israelul, implicării ruse în echilibrul geopolitic al regiunii și rolul "Turciei" în mediul geopolitic fluid al Mai Largului Orient.

Factorul energiei și rutelor energetice în Mai Largul Orient este unul dintre pilonii principali ai analizei geopolitice a profesorului I. Th. Mazi pentru tragerea concluziilor sale. Concluzii care, în combinație cu evoluțiile politice recente din vecina Turcie și percepția geopolitică neo-otomană dominantă a Ankarei, evidențiată de autor, preocupă cititorul grec contemporan care dorește să se țină departe de angajamente ideologice și sentimente politice. Abordarea sa dezvăluie cinismul politicii internaționale, deoarece, așa cum afirmă chiar autorul, "Nu învață niciun fel de etică, pentru că atunci ar prefera să aleagă, de exemplu, calea sfințeniei. Pur și simplu învață geopolitica."