Scrisă la Paris, în primele luni ale autoexilului său în Occident, "Mintea captivă" de Milosz, una dintre cele mai incisive și penetrante abordări ale stalinismului, a provocat inițial mânia și indignarea multor intelectuali europeni care trăiau încă "luna de miere" cu Uniunea Sovietică și regimurile comuniste din Europa de Est. Astăzi, "Mintea captivă" este considerată una dintre cele mai importante lucrări de condamnare a totalitarismului, alături de "Zero și Infinit" de Kaiser, "1984" de Orwell și "O zi din viața lui Ivan Denisovici" de Soljenițîn. "Mintea captivă" aruncă o lumină amplă asupra modului în care regimurile totalitare reușesc să impună dominația absolută asupra gândurilor cetățenilor, și în special asupra intelectualilor, prin utilizarea unor mijloace dincolo de teroare și violență. Milosz, campion neînfricat al libertății intelectuale, cu această lucrare și în general, a jucat un rol semnificativ în trezirea și rezistența intelectualilor față de despotismul stalinist, atât în Polonia, cât și în alte țări ale "socialismului real". După cum a scris renumitul filosof politic Sir Isaiah Berlin, "Mintea captivă" surprinde în mod unic implicațiile culturale ale totalitarismului.