Majoritatea dintre noi nu punem la îndoială faptul că democrația este cel mai bun dintre sistemele politice existente. Paradoxal, totuși, există dezacorduri serioase între noi în ceea ce privește justificarea acestei crize. Dezacordurile afectează și problema variației regimului democratic pe care fiecare dintre noi îl susține. De unde provin aceste divergențe? Și cum putem găsi un mit care să ne ajute să depășim, în măsura posibilului, labirintul opiniilor contradictorii?

Aceste întrebări constituie axa comună a studiilor de filosofie politică cuprinse în acest volum. Din aceste studii, unele direct și altele indirect, în cadrul prezentării critice a lucrărilor unor teoreticieni de seamă din trecut și prezent, se exprimă poziția conform căreia democrația este un regim complex, care încorporează o multitudine de principii morale și politice, relația dintre acestea nefiind lipsită de dispute și îndoieli: libertatea și egalitatea, respectarea procedurilor formale și așteptarea deciziilor corecte, protecția drepturilor individuale și orientarea către o formare sintetică a binelui comun, secretul votului și publicitatea dialogului, participarea și reprezentarea, toate contribuie la conturarea democrației noastre. Autorul nu este de acord cu cei care susțin că relația dintre aceste principii ar trebui să fie ierarhică și că, prin urmare, ar trebui aleasă aceea care domină celelalte, susținând că sinteza lor este imperativă. Astfel, fiecare dintre aceste principii trebuie interpretat în relație cu celelalte, unul câte unul, adică într-un mod care minimizează tensiunile dintre ele.