Coranul este cartea religioasă sacră a musulmanilor și este considerată de aceștia a fi încarnarea cuvântului lui Dumnezeu. Conform învățăturii islamice ortodoxe, Coranul este etern și necreat; pe baza acestui raționament, el precede creația lumii, existând în formă scrisă împreună cu Dumnezeu, din care părți au fost revelate umanității prin intermediul apostolilor (rasul) în diferite intervale de timp. Astfel, mesajul inițial trimis generațiilor anterioare a fost completat prin noi secțiuni din scripturi, anterior necunoscute oamenilor. Astfel, fiecare apostol nou a adăugat noi învățături la mesajul divin inițial trimis, până când întregul conținut al mesajului lui Dumnezeu a devenit cunoscut oamenilor prin intermediul lui Muhammad, care l-a adus în întregime. El a fost apoi considerat ultimul dintre apostoli și pecetea profeților.
Ca și carte religioasă sacră, Coranul conține totul referitor la lume începând de la creația ei încoace; "nu am neglijat nimic în această carte." Include subiecte precum cosmogonia, închinarea, organizarea relațiilor umane, legile penale, sancțiunile, etc. Cu toate acestea, Coranul prezintă în mod obișnuit principii generale sau dispoziții directoare, care sunt apoi specificate și concretizate prin practica Profetului (sunnah). Din cele multe mii de versete pe care le conține, doar aproximativ două sute se referă la reguli legale, iar din acestea, în urma procesului de naskh, doar aproximativ optzeci rămân în vigoare. [...]
(fragment din introducerea de Kyriakos Th. Nikolau-Patragas)