Un mural extins al sistemului de închisori și lagăre din fosta Uniune Sovietică din 1918 până în 1956, în principal în perioada stalinistă, o epopee modernă în care asprimea insuportabilă a descrierilor este adesea temperată de umor, capitolele autobiografice alternează cu panouri istorice mari și prin toate acestea, soarta tragică a milioane de oameni iese la iveală. O carte care a marcat secolul 20.

Soljenițîn însuși a experimentat universul terifiant al "Arhipelagului". În 1945, după ce s-a distins pe câmpurile de luptă ale Frontului de Nord-Vest în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost arestat pentru că într-o scrisoare l-a criticat pe Stalin. Va petrece următorii opt ani închis în închisori și lagăre de muncă, iar apoi alți trei în exil forțat, până la reabilitarea sa în 1956.

În 1960, a publicat cealaltă lucrare monumentală a sa, "O zi din viața lui Ivan Denisovici", care i-a adus faima internațională.

Din 1963, a căzut din nou în dizgrație și de atunci și-a publicat lucrările în străinătate sau prin metoda samizdat (publicație privată scrisă de mână care circula în secret de autorități). A finalizat scrierea "Arhipelagului Gulag" în 1967 și a trimis un microfilm cu textul lucrării în străinătate. În 1970, i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură (pe care nu l-a acceptat, temându-se că dacă ar merge la Stockholm, autoritățile sovietice nu i-ar permite să se întoarcă în Rusia). În septembrie 1973, când a aflat că KGB-ul avea o copie a lucrării, și-a dat consimțământul pentru ca "Arhipelagul Gulag" să fie publicat în străinătate (primul volum a fost publicat în 1974, iar celelalte două până în 1977).

Greutatea mărturiei istorice combinată cu puterea prozei marelui scriitor face din "Arhipelagul Gulag" o lucrare clasică. Această ediție, care include Părțile I și II ale lucrării, a fost publicată pentru prima dată de Organizația de Editare Papyrus în 1974, același an în care lucrarea a fost publicată în Franța și Anglia.